Start la party-uri

Dragi mei cei care ma cititi si va manifestati cat si cei care preferati statul in umbra, va spun ca s-a deschis sezonul la petreceri. Nu c-ar fi fost inchis vreodata. Nu…nu in Montreal! Pentru cine inca mai avea dubii, cum ca lumea nu s-ar distra p’aici, ei bine va anunt solemn ca s-a dus vestea si-a dat ocol pamantul. Dupa Lonely Planet, in ghidul lor « 1000 Ultimate Experiences », Montrealul ocupa locul 2 in topul primelor 10 orase in care lumea se distreaza pe bune. Se spune ca atuurile care-au propulsat Montrealul pe asa loc fruntas sunt “la joie de vivre”, bilingvismul (care intre noi fie vorba, are sarmul lui), atmosfera boema, studenti multi (adica tineret), turisti multi si nu in ultimul rand berea locala.

Mos Craciun a defilat ieri, ceea ce ne da liber la decorari, beculete, globulete, beteala, stelute muuulte multe si bineinteles la petreceri unde curg rauri de bere… Cu 4 dec isi incepe activitatea si l’Opération Nez rouge care va tine pana de anul nou. Operatiunea asta consta in faptul ca tu daca te duci la un party cu masina personala, asa cum ii sta bine unui domn elegant ;) si daca acolo bei si te dai in petic, asa cum ii sta bine unui vaporean ;), cand vrei s-o tai ca nu mai ai incotro n-ai decat sa apelezi la Nez rouge. Lucreaza in 2. Unul iti conduce masina ta cu tine in ea pe bancheta din spate tolanit si beat crita, iar al doilea conduce masina lor cu care se vor intoarce la sediu. Got the picture? Adica aici lumea s-a gandit la ceva convenabil pentru toti, numai s-ajunga acasa in securitate, si-n nici un caz sa puna stavila la petreceri!!
Noh, nu v-am povestit despre petreceri ca sa-mi scuz postarile mele atat de rare, dar just in case, U never know…;)

Sursa foto: goldencrownpetals.com

Suntem egali

Da, desigur in fata legii, suntem egali. Legea e desupra tuturor. Stim asta. Nimic nou.

Sunt insa situatii in care unul e mai cu mot, mai destept sau mai pilos. Cunosc situatii de gen de pe vremea cand inca eram in Romania si-mi mancam covrigul de dimineata in statia de masina. Pentru ca autobuzul venea numai la multiplu de 30, in statie cand suna ceasul fericit de trecea masina eram déjà lejer 40 de persoane. Desigur, se urcau primii cei care aveau inaltimea si greutatea peste medie iar tupeul cat caru’. Sa nu mai amintesc cum in spital nasti « mai usor » si mai uman daca te « distingi » prin ceva sau cu ceva. Oho…si lista continua. Desigur asta se intampla in Romania.

Ca aici altfel sta treaba. Suntem prinsi intr-o isterie nebuna vis-a vis de gripa AH1N1.

Sursa foto: allisongregoryfineart.com

A inceput campania de vaccinare. In unele centre cozile se fac din timpul noptii. Cu toata incertitudinea care planeaza asupra vaccinului, oamenii merg la vacinare, poate cu indoiala in suflet, dar merg. Spitalele sunt cu urgentele pline la refuz. Oamenii sunt panicati. E o isterie colectiva. Pe fondul acestei nebunii, s-a intamplat ca un ministru sa ajunga cu copilul lui intr-o astfel de urgenta a unui spital, tot din cauza gripei. In sala de asteptare erau parinti cu copii asteptand sa vada un medic de 5-6 ore. Ei bine, acest ministru ajunge la spital, la triaj, si la nici 20 de minute baiatul lui e chemat sa fie vazut de un medic. A inceput o adevarata razmerita acolo, in sala de asteptare. Adica, cu ce e mai breaz baiatul ministrului decat oricare copil d’acolo, care déjà astepta de 6 ore ? Cazul a fost mult mediatizat. S-a ajuns pana acolo incat ministrul sanatatii a afirmat ca va concedia orice asistenta care va mai face vreun favoritism cuiva, indiferent de statutul social sau politic. Timpul de asteptare depinde de gradul de urgenta cu care-ai fost « diagnosticat » la sala de triaj, numai de asta si de nimic altceva. De cand cu asta, ziaristii-jurnalisti au mai descoperit cum un anume cantaret de p’aici s-a vaccinat prioritar pe baza cantecelor fredonate de-a lungul anilor, ci nu pe baza factorilor de risc. Cantaret care la fel a fost aratat cu degetul, ca si ministru din poveste (ulterior dinsul a declarat ca baiatul sufera de astm si de asta a fost luat si vazut in prioritate). Pentru mine, aspectele astea conteaza mai putin. Eu am ramas surprinsa de atitudinea luata impotriva acestor « scapari » omenesti.

Pe cat de ireal pare, pe atat de adevarat este, aici lumea chiar reactioneaza.

Lucru de mana

O cheie pierduta e o usa inchisa, o cheie gasita – o poarta deschisa.

Noh, nu stiu cat e de adevarat, insa eu colectionez chei, si cheite (mai putin chei franceze si cheia sol). Si cum am strans déjà o mica - mare gramajoara m-am gandit eu ca n-ar fi rau sa experimentez din cateva un mic tablouas. (asta pana voi finaliza unul mai mare care am de gand sa-l atarn pe un perete, destul de la vedere.)

Urmare a faptului ca m-am umplut de zel dupa acest tablouas si dupa pomisorul de bijuterii am purces sa-mi construiesc singura niste globuri, nu ca n-as avea destule…insa imi place lucrul manual, sau mai degraba produsul final rezultat. Poate fi un cozonac, o briosa, un fular, tablou sau glob. Nu degeaba se spune ca ce-ti faci tu cu mana ta e bun facut…

Nu le-am gasit inca nici o utilitate, insa asta nu m-a impiedicat sa-mi fac stoc de hartie colorata cu sclipici, suficient de multa sa-mi iasa lejer inca vreo 6 globuri pe langa cele 4 care le am.

N-am mai tricotat – crosetat de mai bine de 15 ani. Ma gandesc ca n-ar fi rau sa ma apuc sa-mi fac un sal sau mai bine sa nu ma arunc din prima la modele grele, o paturica ar fi cel mai indicat. Nici paturelei n-as putea spune ca i-as gasi in viitorul apropiat vreo intrebuintare, in afara de a zace azvarlita pe vreo canapea…insa, pentru cine nu intelege, e patura MEA. (made by me)

Talente nene, talente… (poate as mai avea totusi cateva idei…)

Toamna in culori

Am pornit agale pe strazi cu un singur scop in cap: sa iau seama la culorile si transformarile din natura. (asta dupa ce vara a trecut fara sa-mi dau seama cand…)

Galben:


Oranj:


Rosu:



Trick or treat




Inca putin si vine iarna...:))