Sunday, February 19, 2012

De-a valma

Alandala sau de-a valma. Asa sunt ideile si gandurile mele: ordonate exact ca un dulap de adolescenta in plina pubertate si cu talente de fashion design. Am gramada de idei despre care as vrea sa scriu cateva randuri, numai ca ma loveste inspiratia mereu in momente si locuri atipice creatiei: ba sunt in masina, ba la dentist cu gura cascata, ba la coada la supermachet, ba cu vopseaua in cap la coafor...si niciodata cand sunt in fata calculatorului cu un minim de 15 minute libere. Bun, dar am telefonul mobil inteligent foc. Si exact cum fac creierele ancorate la tehnologia noua, asa am facut si eu. Am inceput sa scriu idei, ba chiar sa-mi deschid un diary mobilo-virtual. Partea proasta in tot aspectul asta este ca nimic nu are continuitate. Mda…

Si ca vorbeam de telefonul mobil…Sa-mi spuna mie cineva ca nu se simte frustrat cand iese din casa fara el. Sau sa vedem, cine nu texteaza mesaje incontinuu si cine inca nu si-a upgradat abonamentul cu optiunea « unlimited text messages »? Si mai vreau sa stiu cine e complet desinteresat la cine-l apeleaza. Adica, daca inainte vreme habar n-aveam cine ne suna ca nu vedeam numarul si nici numele si totusi raspuneam politicosi si bucuroasi, acum daca nu vedem cine suna, il trimitem la gara si la revedere, si poate sa sune pana poimarti, daca nu-si declina identitatea si apelul lui poate sa ramana la fel de incolor. Telefonul meu imi este ca un tovaras de calatorie : ma scoala dimineata, ma anunta starea vremii, ma conecteaza la retele sociale virtuale, ma conecteaza la fel de bine si la oamenii reali, la lume, la stiri, la dictionare si in general la univers…Cam greu sa ma imaginez acum fara el…

Un deputat de pe la noi propune ca-n celulele condamnatilor pe viata sa existe o sfoara si-un carlig (nope, n-are legatura cu celularul!) Si in acest fel, ei (nb. condamnatii) se pot decide singuri daca vor sa se spanzure si sa termine cu viata pe viata in jail sau, daca nu, sa-si duca zilele asa in prison…pana la ultima suflare…Interesant punct de vedere ! A starnit cateva critici, dar si cateva aprobari…

Anul asta am avut cea mai blanda iarna de cand sunt pe meleagurile astea (nb. 10 ani). Nu frig, nu zapada, nu vant. Toti indicatorii se apropie de ce suntem inclinati sa numim « primavara » p’aici.

Am gasit de unde sa cumpar pruni care dau fructe super delicioase si care rezista la zona climatica de aici. Imi si imaginam cum fac magiun natural (nb. salvoita), fara zahar. Pacat ca n-am unde sa-i plantez…

Poate data viitoare voi ramane strict la un subiect, fara sa ma mai ramific in multe idei…

9 comments:

  1. Fac exceptie, dupa cum bine ai aflat: nu mi-am pus "unlimited text messages" (pentru ca nu vreau sa le dau $20 in plus celor $30 pentru data si folosesc Viber sau textfree, spre chagrin-ul celor care n-au Viber si trebuiesc astfel sa-si incarce agenda cu un alt numar pentru mine LOL)
    Raspund la telefon chiar daca nu-mi spune cine este, dar recunosc ca ma intriga: cine are numarul meu si nu-mi e in agenda?
    Alta urmare a desteptaciunii mobilului: nu mai am telefon fix. Am renuntat la el de un an si nu-i duc lipsa. Fac poze textelor in loc sa le transcriu. Imi fac voice memos. Liste. Si tot asa.

    Cat despre iarna, a fost cea mai blanda din viata mea. Nu-mi amintesc alta de felul asta. Au inflorit ghioceii deja si astept florile de prun si cires in martie. Dar sa nu zicem hop inca...

    Pup mult.

    ReplyDelete
  2. Si eu sunt dependenta de telefonul mobil, si in mare masura ca sa ma uit la ceas. Ma gandeam intr-o zi ca poate asta nu e chiar normal... Ca ar trebui sa reincep sa port ceas...
    De sunat nu ma suna de obicei decat cei apropiati sau cunoscutii, cand chiar au ceva important de zis... Dar daca sunt si numere necunoscute, si daca pot, de regula raspund. Pot fi oameni care au intr-adevar ceva important de comunicat sau de intrebat. I-am educat insa sa nu sune pentru orice nimic si nu la orice ore, si oricum intre 9 seara si 8 dimineata imi inchid orice telefon, caci vreau oarecare liniste si intimitate.
    De scris constat si eu ca nu prea mai am timpul si linistea de altedati. Si tare rau imi pare!...

    De primavara mi-e dor tare, abia o astept!
    Anul asta, iarna s-a gandit sa ne arate si noua vesmantul pe care-l poarta pe meleagurile voastre de obicei, an de an, si sincera sa fiu, m-am cam... infrigurat!... Incepusem sa nu mai stim cu ce sa ne imbracam, simteam o congelare instant a genunchilor de cum ieseam din casa!... Daca mai dura mult, ma duceam sa-mi caut pantaloni de ski!... :)

    Ma bucur mult ca ai revenit, mi-era dor!
    :)

    ReplyDelete
  3. @Lola - ha, nici eu nu mai folosesc telefonul fix. Tot tribu' are celular. Pe mine ma irita cei care isi ascund numele si te suna cu privat. :)

    @acuarele - asa e, cu alte cuvinte, obiectul asta micut ne-a invadat viata! :) Cat despre vreme, eu chiar nu m-as fi asteptat sa traversez aici asa iarna frumoasa si calma...cum ziceam, ca o primavara nordica. :) Si de altfel nici in Ro nu mi-as fi imaginat iarna de anul asta. :)

    ReplyDelete
  4. O primavara frumoasa, cu soare si multe bucurii!... :)

    ReplyDelete
  5. Multumesc la fel! :) Visez la ghiocei. Azi a nins toata ziulica si toata noaptea...deci, sunt departe inca de primavara...

    ReplyDelete
  6. Interesanta povestea telefonului mobil pe post de animal de companie ;)
    Trasnita ideea cu carligul, poate ar trebui sa se agate de el si cheia de la usa celulei...
    Ne plac gandurile de-a valma ;)
    O primavara frumoasa va dorim, visand la ghiocei!

    ReplyDelete
  7. @Amelia & Mihai - Multumesc pentru gandurile frumoase :)

    ReplyDelete
  8. Ceva poze si de la tine ca sa vedem cat este de blanda primavara pe acolo ?

    ReplyDelete
  9. @Dana - daca n-as fi atat de lenesa sigur as pune cateva. De exemplu ti-as arata parculetul de langa mine cum e incarcat de zapada, si daca pozele ar putea sa-ti spuna si temperatura de afara, acum ti-ar arata -12C :)

    ReplyDelete

Related Posts with Thumbnails