Va spun sincer, cu cat reciclez mai mult, cu atat devin mai paranoia si-am senzatia ca o intreaga conspiratie se tese-n jurul meu, asa ca o panza de paianjen…Lumea civilizata de-aici m-a asaltat cu tot felul de sloganuri si campanii publicitare despre cum se recicleaza corect si eficient. Ca un bun, docil si respectos cetatean ce sunt, m-am pliat pe cat am putut (omeneste vorbiind) in favoarea reciclarii. Totul e foarte bine pus la punct, exact ca intr-o conspiratie. In basement am trei containere diferite cu poze si desene pe ele (sa nu cumva sa confunzi ceva) : sticle, hartii, plastic. Edilii orasului ne-au pus pe usi cate un afis in care ne aduc la cunostinta sa spalam bidoanele de ulei inainte de a le recicla la plastice…(No comment !!! ) Le triez cu grija inca din casa la fel: 3 pungi ecologice ptr fiecare sortiment, mai putin cele de ulei care le arunc la gunoiul comun (sic). Mai aveam si-un borcanel pentru baterii…cutiile goale de vopsea aveam grija sa le duc la un centru special construit de primarie ptr depozitarea lor. De cand am fost asaltati de sacosele ecologice, am in casa vreo 50 (mai mici, mai mari, dreptunghiulare, patrate, de vinuri, colorate, pictate cu rombulete, floricele si fluturasi. Am o gama atat de mare de modele si culori ca acum cand plec la piata mi le asortez la poseta si la pantofi. Uneori e o oboseala inutila, sa ma ambalez pe care s-o port azi, intrucat in fata magazinului le uit in masina. Exista si pentru uituci afise : « Don’t forget your Eco bag » sau « N'oubliez pas d'apporter vos sacs » .
Too late, de intors la masina nu se mai intoarce nimeni, lenenea invinge simtul civic…dar mi se intampla din ce in ce mai rar sa-l uit, déjà il consider un accesoriu, asa ca poseta sau margelele (slava Domnului ca n-am ajuns inca sa mi-l atarn si p’asta de gat…desi dupa cum evolueaza lucrurile in sfera asta…nu-s departe!) Mah, acum sincer, povestea asta cu sacii ecologici mie imi place pentru ca-mi aminteste de vremea copilariei, cand mergeam in piata cu sacosele de rachita, scuzati, rafie vroiam sa spun…pot spune c-am evoluat frumos de-atunci). Trec in revista alte aspecte ale protectiei mediului inconjurator. Folosirea detergentilor bio. Ei bine, aici inca nu m-a castigat nici o companie de partea ei. Dupa ce-am vazut pe bluzele si sosetele tribului meu ca n-au nici un efect de curatare / albire am renuntat definitiv la detergentul bio. Astept noi inventii! Ma aburesc astia la TV din 3 in 5 reclame isi mai amintesc si mai baga una cum ca-i bine si sanatos sa cureti murdaria din casa cu bicarbonat de sodiu, si asta tot in folosul planetei. Mi-am cumparat o cutie si-am purces la treaba. In afara de a transpira abundent si de a fi in pragul unei pareze de mana de atata frecat n-am obtinut nimic. Bref, nu stiu cum naiba, dar cand vine vorba de produse de curatat bio, nu ma pot atasa de ele nici daca mi le da cineva gratis. Mai zilele trecute rasfoiam pe wc-u o revista art-deco baie si bucatarie. Imi pica ochii pe-o reclama mare si colorata strident. Era vorba de WC-uri, ultima tehnologie, ultimul racnet, ultima inventie : consum extrem de redus de apa + un sistem (ma scuzati, n-am inteles exact termenii utilizati) care facea « en sort » ca nu puteai sa tragi apa decat dupa un anume interval de timp, destul de luuung! (ei considerau asta un sistem de protectie) De parca ar exista oameni care si-au facut un hobby din a trage apa la WC-u !!! Sa n-aduc pe tapet momentele dupa care-ai mancat prune si-ai baut lapte… Inutil sa-mi imaginez!
Nu stiu altii cum sunt, insa eu cand cobor in basement, cocosata cu cele 3 sacose (plastic, sticle si hartie) si cand defilez pe strada cu sacoselele mele re-utilizabile si colorate imi creste adrenalina-n mine si ma simt coplesita de-atata civism ce mi-a intrat in creier. Conspiratia si-a facut datoria, m-a educat.
Nu stiu altii cum sunt, insa eu cand cobor in basement, cocosata cu cele 3 sacose (plastic, sticle si hartie) si cand defilez pe strada cu sacoselele mele re-utilizabile si colorate imi creste adrenalina-n mine si ma simt coplesita de-atata civism ce mi-a intrat in creier. Conspiratia si-a facut datoria, m-a educat.
ha ha ha ha ha sa mor de ras, nu alta...cooooool
ReplyDeleteTare !!! Am ras cu lacrimi, ai umor nu gluma !!!11
ReplyDeleteBestial!!!! Tocmai ma certasem un pic cu sotiorul si-am venit sa butonez la calculator. Dupa 5 minute am izbucnit intr-un ras de nu ma puteam abtine. S-a mirat si el!!! Hahahaha. Misto mai scrii!
ReplyDeleteDragii mei, eu ma bucur daca am reusit sa va descretesc fruntile. :) si va multumesc!!!
ReplyDeleteEu sunt cam tot needucata!... :)
ReplyDeleteDar m-as stradui, cred, sa ma dau pe brazda daca mi s-ar da o mana de ajutor!... :)
@acuarele - pai bag seama ca aceasta consiratie n-a trecut oceanul inca, poate in 50 de ani...:))
ReplyDeleteEsti totusi o optimista!... :))
ReplyDeleteBune şi conspiraţiile astea la ceva, nu?
ReplyDelete@acuarele - in cazul de fata s-ar putea sa ai dreptate :))
ReplyDelete@Cristian - mda, desigur :)Imi amintesc cand ne cereau la scoala sa aducem 10 kile maculatura si 5 kile castane. (nici acum nu stiu ce rol jucau castanele...) :))
Noua in loc de castane ne cereau borcane!... :)
ReplyDeletePe mine asta cu reciclarea m-a dat gata cand am stat la Montreal. Cata grija si lumea chiar respecta asta. La inceput cand nu-mi intrase in reflex, le aruncam de-a valma in containarul verde din fata, si-aveam un vecin care mereu mi le tria, imi scotea sticlele de apa si cola si mi le punea in cel albastru, ba nu uita sa-mi zica de cate ori ma vedea ca nu le aranjez corect. lol. In final m-am dat pe brazda, cum zicea acuarele...
ReplyDelete@andy - oi fi dat tu peste un vecin chitibusar si pensionar care n-avea altceva mai bun de facut! :))
ReplyDeleteSi pe mine p-acile prin Alberta m-a prins un pic paranoia asta, dar doar putin... de glezna... nu ca pe voi... de jugulara...:))
ReplyDeleteFolins
@Folins - pai stai ca nu-i timpul pierdut! Maine - poimaine te si vezi cum sortezi bateriile. :))
ReplyDelete