Am crezut ca sfarsitul lumii vine odata cu ultima tigara. Urmatoarea tigara dupa ultima a stat prêt de minute intregi in mana mea fara ca s-o mai aprind vreodata. Le-am abandonat cand inca mai aveam prin preajma inca 3 pachete neincepute plus unul déjà inceput. Le-am tinut mult timp in casa, ca o relicva a doua decenii de fumuri. Intr-un final le-am dat la altii mai disperati decat mine. N-as fi reusit niciodata sa renunt la ele daca nu as fi vrut si daca nu mi-ar fi venit din interiorul meu. Toate piedicile care le intampinam cand era vorba de fumat tranquille o tigara erau un nimic si le treceam cu vederea cu un stoicism memorabil. Desi, trebuie sa recunosc deschis si fara perdea, ca cu cat trece timpul cu atat se inaspresc legile si rigorile pentru fumatori. De pilda, aici, daca esti fumator, cel mai bine e sa renunti de buna voie, si asta pana n-ajungi la balamuc de cate oprelisti intalnesti la tot pasul. Aviz celor care emigreaza! Aici este interzis sa se fumeze in: baruri, restaurante, discoteci, institutii publice, taxiu, strand, partie de schii (unele!); scoli, liceee, facultati, spitale nu se fumeaza inauntru iar afara la o distanta de 8 metri distanta de zidul cladirii, in masina personala daca ai un copil mai mic de 12 ani inauntru. De-una-zi citeam in presa ca mai marii din Vancouver au votat o lege prin care se interzice fumatul pana si in parcuri. Ma astept ca in scurt timp si restul provinciilor sa imbratiseze bucurosi si voiosi decizia asta. Cel mai penibil e iarna, la minus 20C, cand vezi in fata cladirilor grupuri de fumatori iesiti la o tigara, stransi ca un ciorchine, zgribuliti de frig si batuti de vant …Viata grea!
De la niste scandaluri de renume care au ajuns sa fie transate in tribunal si care au fost en manchette o buna bucata de vreme, acum anumiti (destui de multi) proprietari de apartamente / buildinguri adauga la contract o clauza speciala de non smoking. Cu alte cuvinte, nu inchiriaza la fumatori. In tutungerii n-au voie sa vanda celor sub 18 ani. Si asta e pe bune. Ai o mutricica angelica si tinereasca, esti invitat sa prezinti un ID. De mai bine de un an, prin lege, tigarile nu mai sunt tinute la vedere pe etajere. Ele trebuie sa fie ascunse de ochii oricarui cetatean adult sau minor in spatele unui paravan, special construit pentru asa ceva. Pe langa toate astea adauga si costul lor, care nu-i de ici de colo…Tigarile sunt un viciu destul de scump in Canada, as spune mai degraba un lux. Desigur, exista si varianta indienilor. Sunt muuult mai ieftine la ei, dar si calitatea lasa de dorit. Cred ca un mare procent de fumatori trec si dau binete la indieni. Poate nu sunt clienti pe viata sau permanenti, dar o buna bucata de vreme au incercat. Si asta repet, pentru ca un fumator nu se descurajeaza cu una cu doua. Incearca n-spe mii de variante, fum sa iasa pe nari si gura. Daca din coceni s-ar face tigari si-ar fi vandute la 2 centi tigara, sunt convinsa c-ar fi coada!
Si in toate astea, unii ar putea intreba unde sunt drepturile fumatorilor. Dragii mei, nu sunt ipocrita, am fost de partea asta a baricadei 20 de ani, dar o spun deschis, ei n-au drepturi. Ei sunt priviti ca niste paria ai societatii. In zilele astea numai fumator sa nu fii!!
Felicitari!... :)
ReplyDeleteE bine ca sunt scumpe tigarile si ca nu au acces minorii la ele...
@acuarele - da...
ReplyDeleteAm renuntat usor la fumat, chiar brusc as putea spune si pentru totdeauna. Cred ca a fost de fapt doar o toana, de n-a reusit sa ma prinda total in gheare; la un momentdat a inceput sa mi se para aiurea sa ies la o tigara, nu-mi aducea nimic in plus, nu ma relaxa si nici vorba sa m-ajute sa rezolv vreo problema, urmarea a fost renuntarea in cel mai natural mod cu putinta, ca la o relatie care n-a contat niciodata cu adevarat.
ReplyDelete@Dana - si eu am renuntat brusc, daca se poate spune. Cand m-am sculat in dimineata aia, nici prin cap nu-mi trecea ca seara voi fuma ultima tigara si ca next day nu voi mai fuma niciuna. A fost ceva spontan, as putea spune, exact ca atunci cand m-am apucat. Nimic calculat sau premeditat. :)
ReplyDeleteFelicitari!
ReplyDeleteEste o mare realizare.
Asta ti-o spune o ex fumatoare. :)
@Cuivre - multumesc. E adevarat. E atat de minunat sa fii free, eliberat de drog....e sublim!!!
ReplyDeleteDar s-au pus rau pe fumatori. Urat de tot
ReplyDelete@anonim - asta asa e! Ma gandesc la aia din Vancouver care nu vor mai avea voie sa fumeze nici in parcuri, nici pe terase, nici pe plaja, pe langa cele interzise deja...Cred ca singurul loc unde mai poti fuma e pe trotuar, si asta intre statiile de autobuz...
ReplyDeleteSa dea naiba daca mai imi doresc sa merg in Vancouver! Sa ies la un gratar si sa nu pot sa-mi aprind o pipa....No way.
ReplyDelete@Andrei - chiar daca acum sunt de partea cealalta, sa stii ca te inteleg. Si mie mi se pare oarecum impinsa peste limitele rezonabilului aceasta restrictie cu parcurile.
ReplyDeletesi eu brusc si fara remuscari. cred ca fac deja un an!
ReplyDeletece tine de costurile tigarilor, e o avere. Am calculat cit consuma sotul, pai iese in jur de 1000 $ pe an = o vacanta frumoasa in Cuba :) si totusi fumeaza, ca si multi alti montrealezi, in special montrealeze. cel mai haios e sa-i vezi fumand mergand pe biciclete :)
@prindemclipa - Pai sotu' tau fumeaza foaaaaaaaaarte putin in cazul asta :))
ReplyDeletebravo !congrats!!!
ReplyDeletecate quilt uri ai crosetat ??:)
xx,j
pai e pe vine al doilea...:)
ReplyDeletemda... eu m-am lasat de fumat o data, a durat cativa ani.asta era in romania. acum fumez din nou, si ma voi lasa cand decid eu, nu pot accepta sa ma las de fumat pt ca: sunt scumpe, ca nu am voie sa fumez in spatiile enumerate de tine, ca proprietarii nu te lasa sa fumezi in anumite imobile, pt ca nu pot fuma in restaurant etc...mi se pare ca drepturile mele sunt calcate in picioare. am sa ma las din nou cand am sa o fac pt mine, si nici un stat canadian nu ma va determina sa o fac prin campanii. nu sunt jucaria lor.
ReplyDelete@anonim - ai dreptate. N-ai sa te poti lasa de fumat decat cand o vei face numai pentru tine. Nici o campanie anti-fumat nu tine-n picioare cand inca creierul tau nu e setat ca e timpul sa te lasi. Ba din contra iti creeaza ciudata senzatie ca esti manipulat si fortat sa faci ceva impotriva vointei tale. Mie nu-mi zici nimic nou, am trecut prin toate fazele astea. Eu, la fel cum zici si tu, m-am lasat cand totul a venit din interiorul meu si cand am vrut sa fac asta pentru mine si pentru cei dragi mie. Am constientizat mai mult ca niciodata ca merita sa traiesc pentru cei de langa mine, chiar daca asta inseamna sa renunt la fumat, de altfel un viciu extrem de placut mie ani de zile. Succes.
ReplyDeleteZilele astea implinesc un an de la ultima tigara. Dupa niste ani buni, am reusit sa o las balta. Inca ma mai apuca poftele insa diferit de adictia initiala, daca mai rezist un an doi, ma pot numi nefumator. Vara asta un om cu care m-am intalnit intamplator imi zicea ca s-a reapucat de fumat dupa o pauza de 5 ani. Asta ma sperie.
ReplyDelete@caravasazica - si eu tot zilele astea voi face un an decand m-am lasat. Mai visez din cand in cand ca fumez...:) In fine, cred ca depinde numai si numai de noi daca ne re-apucam sau daca ramanem ne-fumatori for good.
ReplyDeleteSuperb articol.... sa mai adaug ceva paie pe foc!? in Vancouver incepand din 1 septembrie nici pe plaja nu mai ai voie sa fumezi...nici in parcuri... si cainii par mai privilegiati deoarece exista parcuri speciale numai pentru ei!
ReplyDelete@Scented Leaf - Ai dreptate la faza cu cainii. Cat priveste fumatul pe plaja si in regiunea Montreal, stiu cateva plaje unde este interzis de mult fumatul.
ReplyDeleteFelicitari pentru reusita. Si asa cum ai spus cu ceva timp in urma....e sublim sa fii liber. Eu nu mai fumez de pe 16 octombrie, destul de putin ati putea spune, dar stiu sigur ca nu voi mai fuma niciodata si este minunat :)
ReplyDelete@Dacoart - felicitari si tie! Numai cine-a fumat si s-a lasat stie ce realizare mare e asta! Daca as rezuma intr-un cuvant toata istoria asta, ala e: libertate, cum bine spuneai si tu.
ReplyDelete