Granny squares afghan – 2

Cum spuneam, seara ma deconectez crosetand, mai nou. A doua paturica e gata. N-am mai fost manata de entuziasmul primei, si ca atare, cam de asta iarna lucrez la ea… In cap am setat-o déjà pe a 3-a.

Nu stiu cand ma voi apuca de ea pentru ca ma bate gandul sa incerc sa fac un fel de sal / pelerina / vesta lunga. Nu stiu inca ce anume exact. Ceva care sa-l arunci usor pe tine in serile de vara cand stai pe terasa la un taifas cu o sangria in fata. As vrea ceva care sa mearga la fel de bine si la blugi, si la o fusta vaporoasa si in acelasi timp sa nu se lucreze greu. Dupa paturile astea nu cred ca mai am rabdarea necesara sa ma lansez in modele complicate care cer destul de multa atentie si indemanare. Inca studiez problema. Si pentru ca in ultimele zile, am tras tare, ca pe ultima suta de metri, sa termin o data, am avut si timp mai mult sa gandesc.

Adica crosetez si gandesc. Si asta ma bucura peste masura pentru ca orice alta activitate as desfasura, n-am cum sa-mi las mintea libera sa zburde din gand in gand. Deci, extrapoland, crosetand devin mai ganditoare – inteleapta – filozoafa. Sunt convinsa ca Schopenhauer n-a incercat varianta mea. Poate daca experimenta crosetatul acum ar fi dat omenirii mult mai multe idei filozofale.