Metaforic vorbiind, ca de cateva luni bune, nu-i urma de frunza-n vazduh. Dar e vant. Acum e mai potolit. Si-l urasc, de orice natura ar fi. Adiere de vara, de primavara, briza, furtuna, crivat sau orice derivata. Nimic nu-mi incearca nervii mai mult decat aceasta suflare de aer, pe orizontala, pe verticala, in plina figura, in plete, in geamuri sau in oase. Vantul in oase, la propriu vorbind, nu-i deloc figura de stil, e o realitate de-a dreptul apasatoare. N-am crezut sa ajung vreodata sa vorbesc despre vant…dar nici c-am sa-l cunosc in toata profunzimea lui si sa-l urasc cu atata intensitate. Pe meleagurile mele actuale, vantul de iarna, ca, sa fim clari, de la el pornesc toate relele, are o importanta aparte. In desfasuratorul meteo, pe care intre noi, decand cu teroarea asta care ma izbeste din vazduh, il urmaresc mai ceva ca indicele bursier, vantul, ca despre el e vorba in propozitie, este descris in detaliu : directia din care sufla, viteza cu care ne sufla pe sus cat si urmele care le lasa. Aici e vorba de fapt de temperatura care, noi, ca fiinte umane, o simtim, acel Feels Like iarna, ca vara-i alta poveste. Cu alte cuvinte din cauza acestui inamic avem de fapt 2 temperaturi, una care ma lasa rece, si alta care ma ingheata.
Asa, si pentru ca nu-mi plac surprizele, de nici un fel, mi-am atarnat la geam un carillon à vent. Daca ma scol in clinchete de zurgalai, e semn rau. Pot prezice cu usurinta ce stari voi traversa, numai ciulindu-mi urechea la carrillon.
Si uite asa usor - usor, incep sa cred ca exista un Zeu al Vantului, care se joaca zilnic cu nervii mei destul de sensibili si uzati.
Sa mai spun ca nu suport nici evantaiul ?
Si uite asa usor - usor, incep sa cred ca exista un Zeu al Vantului, care se joaca zilnic cu nervii mei destul de sensibili si uzati.
Sa mai spun ca nu suport nici evantaiul ?
Vantul acesta rece si aspru de iarna nici eu nu-l iubesc.
ReplyDeletePare dusmanos, taios, neiertator.
Insa in zilele de vara ma rog pentru o biata pala de vant care sa mai invioreze, fie si numai pentru cateva secunde, atmosfera statuta, de natura prea moarta.
Atunci il percep ca pe-un cavaler inaripat si salvator.
Si mai iubesc briza, cu soaptele ei sarate si acompaniate de tipetele pescarusilor, si de valuri.
Carillon nu mi-am luat niciodata, desi ma atrage oarecum ideea (sunt frumoase sunetele), poate tocmai fiindca n-am vrut sa mai aud si "alte prezente" prin casa... Dupa cum ma cunosc, sigur as deveni cam suspicioasa, si as mai adauga astfel un nou defect pe lista mea personala de defecte... :)
Soarele, Vantul si Gerul
ReplyDelete(Vasile Alecsandri)
Trei calatori fantastici cutreiera pamantul:
Soarele splendid, gerul ingrozitor si vantul.
Unul da viata, altul da moarte, aparand,
Al treilea mangaie cu aripa-i, zburand.
Ei intalnesc o fata, voioasa caprioara,
Ca soarele de vie, ca vantul de usoara.
Si-i zic: „Copila draga, alege din noi trei,
De vrei să fii mireasa, pe care tu il vrei!”
Romanca le raspunde cu o vesela zambire:
„Sunt sprintena ca vantul, pe dansu-l vreau de mire!”
„Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?
Am sa ma răzbun la vara cu focul meu nestins.”
„Cum? zice gerul aspru, m-ai departat pe mine?
Am sa inghet la iarna si inima din tine.”
„Nu-mi pasa, mandre soare, de focu-ti arzator
Cat mi-a sufla in fata un vant racoritor.
Nici de-al tau frig nu-mi pasa, o gerule de gheata,
Cat vantu-n miezul iernii nu mi-a sufla în fata.”
@anonymous - frumoasa poezie :)) Totusi eu nu-mi schimb parerea apropo de vant. :))
ReplyDeleteHehei....
ReplyDeleteVantul in Montreal este ceva special, iar potrivit celor care se ocupa cu arta meteorologiei, ar fi rezultatul a trei efecte combinate : 1. Efectul Marilor Lacuri, 2. Masele de aer polar si 3. Efectul de tunel al estuarului St-Laurent.
Toate astea combinate inseamna o unicitate absoluta a climei la Montreal , cu precipitatii foarte abundente iarna ( mai putin iarna asta unde La Niña ne-a dat complet peste cap) si cu mase de aer extrem de umed si de fierbinte in vara.
Ceea ce simti tu , Purple Rain, este un razboi zilnic cu Zeul vantului si tare ma tem ca de aia ti-ai pus carillon la fereastra, ca sa te razboiesti cu dumnealui, sa-l faci sa fuga...o sa vorbesc cu el, caci imi e prieten, asa cum intunericul imi este frate...si asa cum ploaia la volan imi e tovarasa...o sa vorbesc deci cu vantul sa nu te mai supere :)...
O sa-i spun sa se duca sa inalte zmee, o sa-l rog sa stinga arsitze, o sa-i spun sa navigheze corabii, o sa-l implor sa topeasca zapezi.:)
@Quebecoisfier - hahahaha. pai da, sa vorbesti cu el, sa-si gaseasca de treaba o leaca mai incolo...Uite, chiar azi, bate vantu' de-mi suiera la geamuri. (cred ca asta te-a si inspirat lol). Iar de iarna de anul asta, ce pot sa spun, cea mai blanda iarna vazuta in ultimii 65 de ani!!!
ReplyDeletesec.................nop :))
ReplyDeletehahahahahahah.... umor criminal.... esti tare gagico
ReplyDelete