Purtam cu noi de veacuri un bagaj. Nu e mereu identic. Ne mai oprim in diverse halte unde mai schimbam o bluza, adaugam un suvenir, aruncam sosete murdare…dar esenta ramane aceeasi : caram cu noi aceeasi haina, camasa si pantofi. Orice am face ramanem aceeasi. Unii invata ce-au de invatat si pleaca mai departe altii oricate mii de kilometri ar strabate nu reusesc sa invete nimic si ajung dupa lungi si chinuitoare drumuri in punctul de unde au plecat acum secole de evolutie. Si ciclul se repeta acelasi mereu, difera spatiul si timpul, insa universul insista si iar insista si te tine pe aceeasi orbita pana inveti. In princiu sunt chestii usoare de invatat : sa ierti, sa uiti, sa iubesti, sa renunti, sa daruiesti, sa nu judeci…dar vai, cat e de greu…Mi-am spus mereu sa nu repet greselile trecutului…Dar oare pot? N-am nici cea mai mica compasiune pentru cei care-si repeta erorile…Mi-am spus mereu ca cine nu-i capabil sa-nvete din greseli, isi merita soarta…N-am fost oare prea dura?
Eu imi cunosc perfect lectia in teorie, insa cand vine timpul s-o aplic in practica, constat cat imi e de greu, uneori imposibil…Si atunci cu ce sunt eu mai buna decat cei pe care nu-i compatimeam deloc?!
Poate ca exact toleranta e cheia...
ReplyDeleteSi toate incercarile care se repeta si care ne enerveaza la cumlme - tocmai fiindca opunem rezistenta, nu ne place sa ne transformam - ne sunt date exact ca sa putem depasi aceasta karma...
Renuntarea, da, simpla si fara alte zorzoane, daca am putea-o alege asa, pur si simplu... ne-am elibera instantaneu.
da...cum spunea si Osho: "...acum inteleg de ce nu s-a intamplat nimic. Efortul in sine era, de fapt, obstacolul..."
ReplyDeleteAm ajuns pe aici din blogul Lolei. O sa mai vin in vizita, sa mai "rasfoiesc".
ReplyDeleteImi permit un comentariu: eu cred ca fiecare an si fiecare experienta isi pun amprenta intr-un anumit fel asupra noastra. E ca un invelis care se imbogateste cu noi culori. Chiar daca "miezul" este neschimbat.
@to-morrow - Bine ai venit la mine! You're welcome anytime!
ReplyDeletecu adevarat interesant!
ReplyDeletehttp://www.marrakech-riad.co.uk/ro
Minunat
ReplyDeletecat de frumos! www.kiraly.ws
ReplyDelete@daiana, "eu cel de nicaieri" - bine ati venit in vizita! welcome anytime!
ReplyDelete« N-am nici cea mai mica compasiune pentru cei care-si repeta erorile…Mi-am spus mereu ca cine nu-i capabil sa-nvete din greseli, isi merita soarta…N-am fost oare prea dura? »
ReplyDeleteEu cred ca problema poate fi privita si altfel decat pe verticala, adica am facut mai bine sau mai rau, e o greseala sau o actiune corecta ! Eu privesc problema asta oarecum pe orizontala, fara suisuri si coborasuri, nu-i greseala, e insinct, unul foarte puternic, de a mai face ceea ce ai facut ca sa te simti oarecum in siguranta. Adica stiu forarte bine ca atunci cand am facut o alegere m-am ales cu capul spart dar partea buna e ca am ramas in viata si stiu pe unde sa-mi pun plasturi. Daca alegeam altceva a doua oara poate nu-mi spargeam capul dar imi rupeam picioarele, situatie noua in care nu stiu cum sa reactionez. Nu intervine plictiseala pentru ca se schimba mereu personajele si decorul, in rest totul ramane la fel. Dupa multe astfel de repetitii ajungi la un inalt nivel de eruditie. Eu cred ca as merita si o diploma de excelenta :D
Atunci de ce sa vrei mila daca esti perfect constient de ceea ce faci insa nu vrei sa faci altfel ?!
@indaofwind - in primul rand bine ai poposit in casa asta virtuala si-n al doilea rand interesant mod de abordare! Ca sa recunosc, n-am privit din unghiul asta niciodata! :)
ReplyDeleteE placut la tine in casa, ma voi mai opri uneori cand voi putea iesi dintre nameti :
ReplyDelete